Concluzie

Am văzut munții.
Am văzut marea.
Am văzut izvoare,
râuri, fluvii.
Am cunoscut suflete.
Multe și felurite suflete.
Și am privit gânduri.
Adormite gânduri și
gânduri trezite ce
se prefăceau în fapte.
Am văzut fapte și
am văzut consecințe.
Am văzut trecutul,
prezentul, viitorul.

Și văd acum,
în mine întorcându-mă
ca într-o cetate,
că nu știu nimic.