Încercând să străbat
peste ziduri de paie,
Viața mea - un magnific strănut,
Un pumn de rouă
în praf de soarele-amiezii
așternut.
Tremură frunza gândului
Sub jarul brațelor,
sub povara sărutului.
Neostenit doresc acel altceva
Ce nu-i niciodată de-ajuns.
Închid ochii să zbor
Dar zborul nu mai vrea
să trăiască în mine
Îl caut în acel altcineva
Pe care-l aștept
și nu mai vine
No comments:
Post a Comment