Salcâmii, bată-i vina!

Deodată, un soare mic și negricios. Îți dă un șut, să înaintezi. Cum până unde, pumn de țărnă nerecunoscător ce ești?
Un ochi albastru, un zâmbet atârnat cam șubred în colțul gurii. O secundă de imprudență și iată: Au înflorit salcâmii!